În martie, femeile vin de la shopping şi bărbaţii vin tot de la băut

Simona Tache s-a combinat nu la cartelă, ci la condei, cu Mihai Radu şi au demonstrat că scriitorii contemporani nu sunt sortiţi unui destin de epigoni. Aşa am ajuns eu să răsfoiesc „Femeile vin de pe Venus, bărbaţii de la băut”. 

Dar asta nu-i o recenzie iar eu mi-am dat praful de stele de pe palton şi sunt gata de „povesteala”din ajunul lunii femeii. Săptămânile trecute, în cadrul unui proiect pentru Republica Moldova, am aflat c-aici, bărbaţii dau şi fetelor şi băieţilor mărtişoare. Şi fetele dau şi fetelor şi bărbaţilor mărtişoare. Dar nu pentru că vor să pună mai bine în valoare principiul egalităţii între sexe sau pentru că ar fi o activare a unei campanii gay, ci pur şi simplu pentru că aşa e tradiţia. La noi, tradiţia ar fi alta: băieţii să dea mărtişoare fetelor. Asta pe la 1900. Azi, conduita cere ceva mai consistent. Cum ar fi o maşină. Bineînţeles, cu şiragul alb-roş’ de rigoare. Deci, eu am o nouă propunere: în martie, femeile vin de la shopping şi bărbaţii vin tot de la băut.

În orice caz, martie este „revelionul femeilor”, ca s-o citez iar pe Simona Tache. Sau luna mântuirii, pentru bărbaţi, ca să dau ceva de la mine. Pentru că orice greşeală făcută în aprilie, mai, iunie, iulie, august, septembrie, octombrie, noiembrie, decembrie, ianuarie şi februarie se plăteşte în martie. Şi dacă bărbaţii au stat prea mult la băut în aceste luni şi tre’ să se izbăvească, dacă au de gând să facă asta naiv, cu un mărţişor, să se întoarcă la băut şi să pregătească un cadou mai baban pentru martie viitor. Că nu scăpa cu una, cu două.

Eu, în martie, aştept să văd femei care umblă pe bulevardele ce duc la mall-uri ca într-un marş militar, cu paşi convinşi. Şi mă aştept ca femeile să aibă sacoşe în mâna ca şi cum ar duce merinde pentru 5 luni, în buncăr, înaintea dezastrului. Mă mai aştept ca ele să mai lase din mâini aluatul nefrământat şi să cadă pleaşcă în mâinile unui maseur care să le frământe până le iese toată endorfina prin pori. Martie ăsta pică şi-n prag de alegeri, aşa că pe lângă bărbaţii lor, mă aştept şi de la bărbaţii ţării să le răsfeţe cu petreceri ( chiar dacă sunt de partid), cu atenţii şi cu complimente. Hai, c-or merita şi cucoanele care strigau „Nu vrem bani, nu vrem valută, vrem ca Petre Roman...”!

Şi de la bărbaţi mă aştept să fi strâns peste an toate sticlele şi să le fi dus la un centru de reciclare, pentru banii de hârtie de ambalat în care vor împacheta voucherele de la magazine. Ghioceii musai să fie auriţi şi să fie vizibili pe sacoul cu care vin la pachet. Sau cea mai ieftină varianta: chemaţi-o pe mama soacra la masă, într-una din serile din martie. Veţi fi şi iertat şi nici nu va trebui să vă mai îngrijiţi de meniu, doar aveţi soacră all-inclusive.

Şi dacă mi-am atins scopul şi aţi ajuns la un punct terminus al scârbei faţă de martie-nozaurul mâncător de bani, fugi acum în piaţă, purtătoare de fusta sau aspirant al pătrăţelelor, şi oricum ar fi regula, lui ţie, tu lui,chiar ţie , la el sau la tine, cumpăra câteva fire de ghiocei, îmbină-le cu un mărţişor simplu cu şirag alb-roşu şi aşteaptă primăvara, prietene, că iarna a fost suficient de grea ca să-ţi rămână şi-n suflet!